joi, 13 ianuarie 2011

So close, still so far

Incepuse sa ploua. Eu clipleam nerabdatoare in timp ce picaturile imi loveau fata . Cand te`am vazut acolo, am realizat ce semnifica simpla ta prezenta pentru mine, iar cand te`a apropiat de mine inima imi batea insistent. Vocea ta de catifea a spart linistea care cuprinse locul in care stateam. Erai atat de aproape incat iti simteam mirosul dulce, care ma ameti complet. Mana ta imi cuprinse fata, iar noi ne`am pierdut in cel mai magic sarut care a parut a dura doar o secunda. Mi`am dat seama cat de mult mi`ai lipsit. Fusese doar o zi, dar pentru mine parea cat un an…poate si mai mult. M`am adancit in bratele tale si tu m`ai cuprins intr`o stransoare din care nu puteam sa scap … nici nu vroiam sa te mai las . Reintalnirea noastra era o binecuvantare pentru mine.Stiam ca si tie iti era la fel de dor de mine cat imi era si mie…se vedea in ochii tai de un albastru clar, care ma priveau cu dragoste.M`ai luat de mana si ne`ai plimbat mult in intunericul linistit al noptii, si am gasit locul perfect in care sa stam, sa povestim …sau pur si simplu sa stam. Nu cred ca mai era nimic de zis. Emotia revederii era prea mare ca sa incapa si cuvinte. Cred ca asa se intampla cand iubesti…sau cand crezi ca iubesti .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu