sâmbătă, 25 decembrie 2010

What do you live for?

Plangand pentru un sarut, suspinand dupa o mangaiere, cersind iubire viata trece mai greu. E atat de frumos sa le poti simti, dar toate au un final. Iar cand se sfarsesc dor, chiar dor. Poate candva ne vom amintii impreuna si vom rade , dar pana atunci ramane totusi golul pe care lasat in urma ta. M`ai vrajit cand te`am vazut, m`ai ranit cand ai plecat. Nu conteaza, doar ai facut`o deja , am mii de motive s`o iau razna stiind ca poate tu acuma esti cu alta. Stau in intuneric, singura, ma gandesc la tine. Telefonul suna. Sincer nu`mi pasa cine era, dar totusi…curiozitatea mea nenorocita m`a facut sa iau telefonul. Apeluri nepreluate: 5. Cine? Tu. De ce ma chinui inca? Nu a fost de ajuns?! Arunc telefonul. Suna iara. Raspund si imi spui ca trebuie sa vorbim, eu tac. Stii ca nu mai are rost si totusi incerci. In mintea mea fugeam ca disperata, fugeam de ceva ce nu vedeam…poate de tine ?! M`am pierdut complet. Inchid telefonul . Suni din nou, nu`ti mai raspund, adorm, cu telefonul sunand, pe Silent. Rau am facut! Vise chinuitoare imi tulburau somnul nelinistit, zadarnic incercam sa ma trezesc. Intr`un final, m`am trezit tipand. Era inca intuneric, telefonul inca suna, eu abia mai respiram…

Un comentariu: