Daca plec...

E prea frumos. Prea frumos ca sa fie adevarat. Si totusi este. Suntem atat de fericiti impreuna, ne iubim ca intr`un basm. Si totusi fericirea asta nu dureaza la nesfarsit. Nu poate dura atat. Stii bine. Gandul asta nu imi da pace, nici tie. Imi spui zilnic ca ma iubesti, simt ca ma iubesti…si totusi stii ca voi pleca. Contra vointei mele, dar voi pleca. Si jumatate din inima mea va ramane la tine..mereu a fost la tine. Imi vor lipsi diminetile noastre, in care ma trezeai in mii de saruturi si ne iubeam. Cand ne plimbam de mana in serile calde de vara, si ne sarutam sub clar de luna. Eu chiar te iubesc si stii asta. Te iubesc mai mult decat orice si oricat de departe voi fi, inima mea va fii mereu langa tine. Poate asta nu schimba nimic, nu poate amana plecarea, dar totusi exista si vreau sa stii asta. Scriu randurile astea cu lacrimi in ochi, stiind ca asa le vei citi si tu dar sa stii ca eu te voi iubi oricum, si mereu vei fi prima mea iubire.

P.S: Stiu ca inca nu s`a intamplat, dar nu te voi uita niciodata. Te iubesc si te voi iubi…


                                                                             Cu dragoste,
                                                                                          Inima pe care ai pus lacat.

Hey

Vise,iubire,emotii
Pe care se pare ca le stim cu totii
Cine se gandea
Ca se poate spulbera
O iubire din titan
Ne iubeam chiar daca n-aveam nici un ban.
Stiu ca iti amintesti
Nu ai cum sa uiti,nu poti sa treci peste
Nu ai cum sa minti
Eram doar noi doi si soarele
Dimineata peste roua care ne uda picioarele
In urmatoarele zile
Principalul scop si gand
Era sa stam impreuna ore intregi la rand
Diminetile dispareau intro secunda
Soarele deja incepea sa se ascunda
Ne uitam la astre
Zburam cu ele
Aveam nopti albe
Cu luna printr-e stele
Coboram din cer cand trebuia sa pleci
Acum,singur bat pasul pe acelasi drum
Pe carare acolo jos in vale
Tremura la fel ca flacara de lumanare
Ma doare foarte tare,dar trec peste
Chiar daca mereu ma ud cu lacrimi pe zestre
E trist afara stropii incep sa cada
Inima mea plange si nu vreau sa vada
Nu vreau sa vada pentru ca nu intelege
Cum a trecut timpul si mie tot nu-mi trece
Pot trece peste o rana sau o palma
Dar sentimentele sunt cea mai dura arma
Cea mai dura drama
Care ma invinge
Arde ca o torta care nu se stinge
Vad blocurile,toate locurile
Toate cladirile imi trezesc amintirile
Eram la liceu si era dimineata
Desi nu esti aici te am in fata.


Aceasi banca,acelasi pom
Sentimente sincere in acelasi om
Dar fara somn ca numai dorm
Apar cosmarurile si sunt mult prea negre noptile
Aveam un vis cand ai plecat sa stins
Acum cand inchid ploapele sunt in abis
Eram in paradis ma ridicai de pe sol
Acum stau pe pamant cu sufletul gol.
Trist vroiam sa fie bine,sa redau placere
Cand vorbesc de noi,sa simt o mangaiere
E multa durere nici pe departe bine
Cand ai plecat se pare,ca le-ai luat cu tine
Incalzit de raze,invelit de nea
Timpu arde zile din viata mea
Dar la aceasi banca si la acelasi pom
Eu te astept pentru ca sunt acelasi om
Te vad,te simnt,tip tare,ma mint
Am incercat sa te ating,acum incerc sa te prind
Colind strazi prin care ne plimbam
Pe care ne tineam de mana si promiteam
Eu ce zic acum simnt pe bune
Ma simnt de parca am pierdut ce am mai scump pe lume.
Las timpul sa treaca si parca imi adoarme sufletul pe lac leganat intr-o barca
E vara,e seara iara,
Suparat sub cer imi aprind o tigara
Ma retrag in scara ca incepe sa ploua
Inca ma gandesc la noi doi 8 ore din 9
Vad blocurile toate locurile
Toate cladirile imi trezesc amintirile
Nu mai esti la liceu,nu mai e dimineata
Nu te tïn de mana
Dar te am ïn fata


                                                                                                                   Eli - Hey

So close, still so far

Incepuse sa ploua. Eu clipleam nerabdatoare in timp ce picaturile imi loveau fata . Cand te`am vazut acolo, am realizat ce semnifica simpla ta prezenta pentru mine, iar cand te`a apropiat de mine inima imi batea insistent. Vocea ta de catifea a spart linistea care cuprinse locul in care stateam. Erai atat de aproape incat iti simteam mirosul dulce, care ma ameti complet. Mana ta imi cuprinse fata, iar noi ne`am pierdut in cel mai magic sarut care a parut a dura doar o secunda. Mi`am dat seama cat de mult mi`ai lipsit. Fusese doar o zi, dar pentru mine parea cat un an…poate si mai mult. M`am adancit in bratele tale si tu m`ai cuprins intr`o stransoare din care nu puteam sa scap … nici nu vroiam sa te mai las . Reintalnirea noastra era o binecuvantare pentru mine.Stiam ca si tie iti era la fel de dor de mine cat imi era si mie…se vedea in ochii tai de un albastru clar, care ma priveau cu dragoste.M`ai luat de mana si ne`ai plimbat mult in intunericul linistit al noptii, si am gasit locul perfect in care sa stam, sa povestim …sau pur si simplu sa stam. Nu cred ca mai era nimic de zis. Emotia revederii era prea mare ca sa incapa si cuvinte. Cred ca asa se intampla cand iubesti…sau cand crezi ca iubesti .

I LOVE YOU !

Ai intrat in viata mea cand aveam cea mai mare nevoie de tine. Fara tine viata mea era ca o noapte infinita, fara luna, cu stele ici-colo…bucuriile mele. Acum totul s`a schimbat , iubesc totul la tine, esti soarele de care aveam atata nevoie. Esti cel care mi`a inseninat viata , si acum cu tine alaturi simt ca pot face orice. Iubesc raiul in care ma conduci de fiecare data cand iti simt buzele, de fiecare data cand ma atingi, ma privesti si imi vorbesti. Iubesc pana si infernul in care ma conduce absenta ta , pentru ca stiu ca te vei intoarce. Iubirea ta e mai puternica decat orice! TE IUBESC .

What do you live for?

Plangand pentru un sarut, suspinand dupa o mangaiere, cersind iubire viata trece mai greu. E atat de frumos sa le poti simti, dar toate au un final. Iar cand se sfarsesc dor, chiar dor. Poate candva ne vom amintii impreuna si vom rade , dar pana atunci ramane totusi golul pe care lasat in urma ta. M`ai vrajit cand te`am vazut, m`ai ranit cand ai plecat. Nu conteaza, doar ai facut`o deja , am mii de motive s`o iau razna stiind ca poate tu acuma esti cu alta. Stau in intuneric, singura, ma gandesc la tine. Telefonul suna. Sincer nu`mi pasa cine era, dar totusi…curiozitatea mea nenorocita m`a facut sa iau telefonul. Apeluri nepreluate: 5. Cine? Tu. De ce ma chinui inca? Nu a fost de ajuns?! Arunc telefonul. Suna iara. Raspund si imi spui ca trebuie sa vorbim, eu tac. Stii ca nu mai are rost si totusi incerci. In mintea mea fugeam ca disperata, fugeam de ceva ce nu vedeam…poate de tine ?! M`am pierdut complet. Inchid telefonul . Suni din nou, nu`ti mai raspund, adorm, cu telefonul sunand, pe Silent. Rau am facut! Vise chinuitoare imi tulburau somnul nelinistit, zadarnic incercam sa ma trezesc. Intr`un final, m`am trezit tipand. Era inca intuneric, telefonul inca suna, eu abia mai respiram…

Ceva frumos ...

Te`ai intrebat vreodata cum se vede tot ce faci din alta perspectiva? Era un moment tensionat, m`am trezit, eram in intarziere. Usa suna, raspund grabita. Un copil inspaimantat, inghetat de la gerul de afara imi cerea ajutorul. M`am speriat! Mi`a zis sa vin la ora 2 pe o strada a carui nume nu mi`l amintesc si sa`l ajut. Am ramas surprinsa dupa plecarea lui. La ora respectiva m`am dus unde mi`a spus baiatul. L`am vazut la fel de infricosat si mi`a spus sa intru intr`o cladire. Era bezna acolo, era ca si cum cineva m`a acoperit cu un cearsaf negru pe care nu puteam sa`l dau jos. O lumina intr`un colt al camerei in care am ajuns a tulburat bezna. Era un barbat solid, cu o cicatrice mare pe fata care cobora de la spranceana, strapungea ochiul, care era de sticla, si cobora in jos pre obraz, care aprinsese o lumanare. Mi`a facut semn sa merg spre el. Nu eram sigura ca trebuie, dar totusi un impuls cretin din capul meu mi`a facut picioarele sa se miste. Stiam ca nu e bine dar nu puteam sa ma mai controlez. Era un exces de adrenalina ce imi curgea prin vene si imi facea picioarele sa se miste spre omul cu cicatrice. Cand am ajuns foarte aproape de el, ceva m`a atins pe umar. Am tresarit. Ii vedeam clar mainile barbatului, nu el era cel care ma atingea. Vroiam sa ma intorc , dar mi`era teama. Nu stiam ce sa fac. Omul cu cicatrice ma privea insistent. Cateva momente dupa ce m`am uitat la focul lumanarii am simtit ceva care imi strapungea corpul, din spate in fata. Incet incet imi pierdeam cunostinta…simteam cum prin gaura facuta de obiectul ce mi`a strapuns corpul curgea toata energia mea, toata viata mea. Am cazut pe jos, si impactul cu podeaua a facut ca in mintea mea sa se faca negru. M`am trezit aici, intr`un loc frumos, plin de viata, multi oameni buni care m`au ajutat sa ma integrez. E frumos aici, m`am intalnit cu multi cunoscuti, si aici sunt si copii cu aripi, care mentin buna-dispozitie.

It still hurts...

Mergeam prin padurea deasa, incercand sa`mi gasesc linistea dupa plecarea ta…dar nimic. Cand ai plecat ai luat totul. Trista, dupa o zi grea, mergeam in negrul padurii, pana cand am dat de locul acela…locul nostru…locul in care am petrecut atatea aventuri, locul in care ne`am spus cele mai adanci secrete, locul in care veneam ca sa povestim, sa plangem si sa radem. Am cazut in genunghi, si un val dulce si puternic de amintiri m`a cuprins. M`am intins pe iarba moale, in locul in care mi`ai spus prima oara ca ma iubesti si atunci ochii mi s`au umplut de lacrimi. Imi aminteam cand stateam singuri iar razele calde ale soarelui si stralucirea pielii tale erau singurele lucruri care incalzeau sufletul meu, imi aminteam de zambetul tau magic care mereu facea ca orice sa para mai bun…mai frumos. Cum stateam amandoi, la umbra copacilor, primul nostru sarut, prima mangaiere, primul TE IUBESC. Toate s`au dus, iar eu stau acum , cu amintirile tale devenind din ce in ce mai dureroase pentru inima mea fragila. Cand ma gandesc la tine simt ca o gaura in suflet, cu marginile sangerande,care nu cred ca se va vindeca vreodata. Imi treceau ultimele tale cuvinte prin gand, ceea ce a facut golul din sufletul meu mai mare. M`ai lasat aici, ca pe un obiect de care nu mai ai nevoie, ca pe o carpa! Stau scufundata in abisul meu negru de amintiri, lacrimile curgand siroaie pe fata mea. Simteam deja ca nu mai pot. Cu mintea involvurata , cu sufletul gol si fata umeda, am adormit pe iarba calda. Si in vise ma chinuiau amintirile tale. M`am trezit repede cand am simtit o picatura de apa rece pe fata. Ploua! M`am ridicat, ca un zombie fara suflet, ca o entitate care nu mai are nici un rost pe lume, si m`an chinuit sa`mi aduc aminte drumul pana acasa. Inca ma chinui , TU !